îndestulător
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Adjective[edit]
îndestulător m or n (feminine singular îndestulătoare, masculine plural îndestulători, feminine and neuter plural îndestulătoare)
Declension[edit]
Declension of îndestulător
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | îndestulător | îndestulătoare | îndestulători | îndestulătoare | ||
| definite | îndestulătorul | îndestulătoarea | îndestulătorii | îndestulătoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | îndestulător | îndestulătoare | îndestulători | îndestulătoare | ||
| definite | îndestulătorului | îndestulătoarei | îndestulătorilor | îndestulătoarelor | |||