țintățel
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Adjective[edit]
țintățel m or n (feminine singular țintățelă, masculine plural țintățeli, feminine and neuter plural țintățele)
- Diminutive of țintat
Declension[edit]
Declension of țintățel
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | țintățel | țintățelă | țintățeli | țintățele | ||
| definite | țintățelul | țintățela | țintățelii | țintățelele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | țintățel | țintățele | țintățeli | țintățele | ||
| definite | țintățelului | țintățelei | țintățelilor | țintățelelor | |||