bucățeli
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From bucată.
Verb
[edit]a bucățeli (third-person singular present bucățelește, past participle bucățelit) 4th conj.
- to cut or rip to pieces
Conjugation
[edit] conjugation of bucățeli (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a bucățeli | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | bucățelind | ||||||
| past participle | bucățelit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | bucățelesc | bucățelești | bucățelește | bucățelim | bucățeliți | bucățelesc | |
| imperfect | bucățeleam | bucățeleai | bucățelea | bucățeleam | bucățeleați | bucățeleau | |
| simple perfect | bucățelii | bucățeliși | bucățeli | bucățelirăm | bucățelirăți | bucățeliră | |
| pluperfect | bucățelisem | bucățeliseși | bucățelise | bucățeliserăm | bucățeliserăți | bucățeliseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să bucățelesc | să bucățelești | să bucățelească | să bucățelim | să bucățeliți | să bucățelească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | bucățelește | bucățeliți | |||||
| negative | nu bucățeli | nu bucățeliți | |||||