infracțiune
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French infraction.
Noun[edit]
infracțiune f (plural infracțiuni)
Declension[edit]
Declension of infracțiune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) infracțiune | infracțiunea | (niște) infracțiuni | infracțiunile |
genitive/dative | (unei) infracțiuni | infracțiunii | (unor) infracțiuni | infracțiunilor |
vocative | infracțiune, infracțiuneo | infracțiunilor |