spăimântabil
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From spăimânta + -bil. Calque of French epouvantable.
Adjective[edit]
spăimântabil m or n (feminine singular spăimântabilă, masculine plural spăimântabili, feminine and neuter plural spăimântabile)
Declension[edit]
Declension of spăimântabil
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | spăimântabil | spăimântabilă | spăimântabili | spăimântabile | ||
definite | spăimântabilul | spăimântabila | spăimântabilii | spăimântabilele | |||
genitive/ dative |
indefinite | spăimântabil | spăimântabile | spăimântabili | spăimântabile | ||
definite | spăimântabilului | spăimântabilei | spăimântabililor | spăimântabilelor |
References[edit]
- spăimântabil in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN