împrejurime
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]împrejurime f (plural împrejurimi)
Declension
[edit]Declension of împrejurime
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) împrejurime | împrejurimea | (niște) împrejurimi | împrejurimile |
| genitive/dative | (unei) împrejurimi | împrejurimii | (unor) împrejurimi | împrejurimilor |
| vocative | împrejurime, împrejurimeo | împrejurimilor | ||