încruntătură
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
încruntătură f (plural încruntături)
Declension[edit]
Declension of încruntătură
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) încruntătură | încruntătura | (niște) încruntături | încruntăturile |
genitive/dative | (unei) încruntături | încruntăturii | (unor) încruntături | încruntăturilor |
vocative | încruntătură, încruntăturo | încruntăturilor |