încunjura
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Verb[edit]
a încunjura (third-person singular present încunjoară, past participle încunjurat) 1st conj.
- Alternative form of înconjura
Conjugation[edit]
conjugation of încunjura (first conjugation, no infix)
| infinitive | a încunjura | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | încunjurând | ||||||
| past participle | încunjurat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | încunjur | încunjuri | încunjură | încunjurăm | încunjurați | încunjură | |
| imperfect | încunjuram | încunjurai | încunjura | încunjuram | încunjurați | încunjurau | |
| simple perfect | încunjurai | încunjurași | încunjură | încunjurarăm | încunjurarăți | încunjurară | |
| pluperfect | încunjurasem | încunjuraseși | încunjurase | încunjuraserăm | încunjuraserăți | încunjuraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să încunjur | să încunjuri | să încunjure | să încunjurăm | să încunjurați | să încunjure | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | încunjură | încunjurați | |||||
| negative | nu încunjura | nu încunjurați | |||||