însuflețitor

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

From însufleți +‎ -tor.

Adjective[edit]

însuflețitor m or n (feminine singular însuflețitoare, masculine plural însuflețitori, feminine and neuter plural însuflețitoare)

  1. inspiring

Declension[edit]