întăritură
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
întăritură f (plural întărituri)
Declension[edit]
Declension of întăritură
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) întăritură | întăritura | (niște) întărituri | întăriturile |
| genitive/dative | (unei) întărituri | întăriturii | (unor) întărituri | întăriturilor |
| vocative | întăritură, întărituro | întăriturilor | ||