șuta
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a șuta (third-person singular present șutează, past participle șutat) 1st conj.
Conjugation[edit]
conjugation of șuta (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a șuta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | șutând | ||||||
| past participle | șutat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | șutez | șutezi | șutează | șutăm | șutați | șutează | |
| imperfect | șutam | șutai | șuta | șutam | șutați | șutau | |
| simple perfect | șutai | șutași | șută | șutarăm | șutarăți | șutară | |
| pluperfect | șutasem | șutaseși | șutase | șutaserăm | șutaserăți | șutaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să șutez | să șutezi | să șuteze | să șutăm | să șutați | să șuteze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | șutează | șutați | |||||
| negative | nu șuta | nu șutați | |||||