aține
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Alternative forms[edit]
Etymology[edit]
From the variant form aținea, from Vulgar Latin *attenēre, from Latin attinēre, present active infinitive of attineō.
Verb[edit]
a aține (third-person singular present aține, past participle aținut) 3rd conj.
- to lie in wait for someone by following them closely; lurk behind someone; stalk
- to be ready to catch or ambush someone (who is trying to escape)
Conjugation[edit]
conjugation of aține (third conjugation, past participle in -ut)
| infinitive | a aține | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | aținând | ||||||
| past participle | aținut | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ațin | ații | aține | aținem | ațineți | ațin | |
| imperfect | ațineam | ațineai | aținea | ațineam | ațineați | ațineau | |
| simple perfect | aținui | aținuși | aținu | aținurăm | aținurăți | aținură | |
| pluperfect | aținusem | aținuseși | aținuse | aținuserăm | aținuserăți | aținuseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ațin | să ații | să ațină | să aținem | să ațineți | să ațină | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | aține | ațineți | |||||
| negative | nu aține | nu ațineți | |||||