aiuri
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Verb[edit]
a aiuri (third-person singular present aiurește, past participle aiurit) 4th conj.
- Alternative form of aiura
Conjugation[edit]
conjugation of aiuri (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a aiuri | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | aiurind | ||||||
| past participle | aiurit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | aiuresc | aiurești | aiurește | aiurim | aiuriți | aiuresc | |
| imperfect | aiuream | aiureai | aiurea | aiuream | aiureați | aiureau | |
| simple perfect | aiurii | aiuriși | aiuri | aiurirăm | aiurirăți | aiuriră | |
| pluperfect | aiurisem | aiuriseși | aiurise | aiuriserăm | aiuriserăți | aiuriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să aiuresc | să aiurești | să aiurească | să aiurim | să aiuriți | să aiurească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | aiurește | aiuriți | |||||
| negative | nu aiuri | nu aiuriți | |||||