argumentiruire
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From argumentirui + -re.
Noun[edit]
argumentiruire f (plural argumentiruiri)
Declension[edit]
Declension of argumentiruire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) argumentiruire | argumentiruirea | (niște) argumentiruiri | argumentiruirile |
genitive/dative | (unei) argumentiruiri | argumentiruirii | (unor) argumentiruiri | argumentiruirilor |
vocative | argumentiruire, argumentiruireo | argumentiruirilor |
References[edit]
- argumentiruire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN