bătrâncior

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

From bătrân +‎ -icior.

Adjective[edit]

bătrâncior m or n (feminine singular bătrâncioră, masculine plural bătrânciori, feminine and neuter plural bătrânciore)

  1. Diminutive of bătrân

Declension[edit]

References[edit]

  • bătrâncior in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN