bancruta
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from German bankrottieren.
Verb[edit]
a bancruta (third-person singular present bancrutează, past participle bancrutat) 1st conj.
- to go bankrupt
Conjugation[edit]
conjugation of bancruta (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a bancruta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | bancrutând | ||||||
| past participle | bancrutat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | bancrutez | bancrutezi | bancrutează | bancrutăm | bancrutați | bancrutează | |
| imperfect | bancrutam | bancrutai | bancruta | bancrutam | bancrutați | bancrutau | |
| simple perfect | bancrutai | bancrutași | bancrută | bancrutarăm | bancrutarăți | bancrutară | |
| pluperfect | bancrutasem | bancrutaseși | bancrutase | bancrutaserăm | bancrutaserăți | bancrutaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să bancrutez | să bancrutezi | să bancruteze | să bancrutăm | să bancrutați | să bancruteze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | bancrutează | bancrutați | |||||
| negative | nu bancruta | nu bancrutați | |||||