ciocănitoare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From ciocăni (“to knock”) + -toare.
Pronunciation[edit]
Noun[edit]
ciocănitoare f (plural ciocănitori)
Declension[edit]
Declension of ciocănitoare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) ciocănitoare | ciocănitoarea | (niște) ciocănitori | ciocănitorile |
genitive/dative | (unei) ciocănitori | ciocănitorii | (unor) ciocănitori | ciocănitorilor |
vocative | ciocănitoare, ciocănitoareo | ciocănitorilor |
Derived terms[edit]
terms derived from ciocănitoare
- ciocănitoare cu spatele alb
- ciocănitoare cu trei degete, ciocănitoare-de-munte
- ciocănitoare-de-grădină, ciocănitoare pestriță de grădină
- ciocănitoare neagră
- ciocănitoare pestriță mare
- ciocănitoare pestriță mică, ciocănitoare mică
- ciocănitoare pestriță mijlocie, ciocănitoare-de-stejar
- ciocănitoare verde
- ciocănitoare verzuie
Related terms[edit]
See also[edit]
References[edit]
- ciocănitoare in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)