cronometra

See also: cronometrá

Italian

Verb

cronometra

1. inflection of cronometrare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Portuguese

Verb

cronometra

1. inflection of cronometrar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French chronométrer.

Verb

a cronometra (third-person singular present cronometrează, past participle cronometrat) 1st conj.

1. to time

Conjugation

    conjugation of cronometra (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a cronometra
gerund			cronometrând
past participle			cronometrat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	cronometrez	cronometrezi	cronometrează	cronometrăm	cronometrați	cronometrează
	imperfect	cronometram	cronometrai	cronometra	cronometram	cronometrați	cronometrau
	simple perfect	cronometrai	cronometrași	cronometră	cronometrarăm	cronometrarăți	cronometrară
	pluperfect	cronometrasem	cronometraseși	cronometrase	cronometraserăm	cronometraserăți	cronometraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să cronometrez	să cronometrezi	să cronometreze	să cronometrăm	să cronometrați	să cronometreze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		cronometrează			cronometrați
	negative		nu cronometra			nu cronometrați

Spanish

Verb

cronometra

1. inflection of cronometrar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative