cucurigi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Verb
[edit]a cucurigi (third-person singular present cucurigește, past participle cucurigit) 4th conj.
- Alternative form of cucuriga
Conjugation
[edit] conjugation of cucurigi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a cucurigi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | cucurigind | ||||||
| past participle | cucurigit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | cucurigesc | cucurigești | cucurigește | cucurigim | cucurigiți | cucurigesc | |
| imperfect | cucurigeam | cucurigeai | cucurigea | cucurigeam | cucurigeați | cucurigeau | |
| simple perfect | cucurigii | cucurigiși | cucurigi | cucurigirăm | cucurigirăți | cucurigiră | |
| pluperfect | cucurigisem | cucurigiseși | cucurigise | cucurigiserăm | cucurigiserăți | cucurigiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să cucurigesc | să cucurigești | să cucurigească | să cucurigim | să cucurigiți | să cucurigească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | cucurigește | cucurigiți | |||||
| negative | nu cucurigi | nu cucurigiți | |||||