cumpăta

Romanian

Etymology

Inherited from Vulgar Latin *compitāre (“count, reckon”, root), modified from Latin computāre. Doublet of computa, borrowed from Latin, and conta, borrowed through Italian and French.

Pronunciation

• IPA^(key): /kum.pə.ˈta/

• Audio

  (file)

Verb

a cumpăta (third-person singular present cumpătează, past participle cumpătat) 1st conj.

1. to be frugal, moderate
2. to save, spare

Conjugation

    conjugation of cumpăta (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a cumpăta
gerund			cumpătând
past participle			cumpătat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	cumpătez	cumpătezi	cumpătează	cumpătăm	cumpătați	cumpătează
	imperfect	cumpătam	cumpătai	cumpăta	cumpătam	cumpătați	cumpătau
	simple perfect	cumpătai	cumpătași	cumpătă	cumpătarăm	cumpătarăți	cumpătară
	pluperfect	cumpătasem	cumpătaseși	cumpătase	cumpătaserăm	cumpătaserăți	cumpătaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să cumpătez	să cumpătezi	să cumpăteze	să cumpătăm	să cumpătați	să cumpăteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		cumpătează			cumpătați
	negative		nu cumpăta			nu cumpătați

Derived terms

• cumpătare

See also

• cumpăt

References

• https://dexonline.ro/definitie/cump%C4%83ta/definitii