curenta
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From curent.
Verb[edit]
a curenta (third-person singular present curentează, past participle curentat) 1st conj.
- to electrocute
Conjugation[edit]
conjugation of curenta (first conjugation, no infix)
| infinitive | a curenta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | curentând | ||||||
| past participle | curentat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | curent | curenți | curentă | curentăm | curentați | curentă | |
| imperfect | curentam | curentai | curenta | curentam | curentați | curentau | |
| simple perfect | curentai | curentași | curentă | curentarăm | curentarăți | curentară | |
| pluperfect | curentasem | curentaseși | curentase | curentaserăm | curentaserăți | curentaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să curent | să curenți | să curente | să curentăm | să curentați | să curente | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | curentă | curentați | |||||
| negative | nu curenta | nu curentați | |||||