despărțime
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
despărțime f (plural despărțimi)
Declension[edit]
Declension of despărțime
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) despărțime | despărțimea | (niște) despărțimi | despărțimile |
genitive/dative | (unei) despărțimi | despărțimii | (unor) despărțimi | despărțimilor |
vocative | despărțime, despărțimeo | despărțimilor |
References[edit]
- despărțime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN