despintecătură
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From despinteca + -tură.
Noun[edit]
despintecătură f (plural despintecături)
Declension[edit]
Declension of despintecătură
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) despintecătură | despintecătura | (niște) despintecături | despintecăturile |
| genitive/dative | (unei) despintecături | despintecăturii | (unor) despintecături | despintecăturilor |
| vocative | despintecătură, despintecăturo | despintecăturilor | ||
References[edit]
- despintecătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN