dezintegrator
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French désintégrateur or German Desintegrator.
Noun[edit]
dezintegrator n (plural dezintegratoare)
Declension[edit]
Declension of dezintegrator
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) dezintegrator | dezintegratorul | (niște) dezintegratoare | dezintegratoarele |
| genitive/dative | (unui) dezintegrator | dezintegratorului | (unor) dezintegratoare | dezintegratoarelor |
| vocative | dezintegratorule | dezintegratoarelor | ||