duioșime
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]duioșime f (plural duioșimi)
Declension
[edit]Declension of duioșime
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) duioșime | duioșimea | (niște) duioșimi | duioșimile |
| genitive/dative | (unei) duioșimi | duioșimii | (unor) duioșimi | duioșimilor |
| vocative | duioșime, duioșimeo | duioșimilor | ||