esperiment
Jump to navigation
Jump to search
Old French[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
esperiment oblique singular, m (oblique plural esperimenz or esperimentz, nominative singular esperimenz or esperimentz, nominative plural esperiment)
- experience (event that one is involved in)
Piedmontese[edit]
Pronunciation[edit]
Noun[edit]
esperiment m
Romanian[edit]
Noun[edit]
esperiment n (plural esperimente)
- Obsolete form of experiment.
Declension[edit]
Declension of esperiment
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) esperiment | esperimentul | (niște) esperimente | esperimentele |
genitive/dative | (unui) esperiment | esperimentului | (unor) esperimente | esperimentelor |
vocative | esperimentule | esperimentelor |
References[edit]
- esperiment in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN