eviscera

See also: eviscerá and éviscéra

Italian

Verb

eviscera

1. inflection of eviscerare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Anagrams

• esecravi, eserciva, resecavi, scaverei, sceverai

Romanian

Etymology

Borrowed from French éviscérer.

Verb

a eviscera (third-person singular present eviscerează, past participle eviscerat) 1st conj.

1. to eviscerate

Conjugation

    conjugation of eviscera (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a eviscera
gerund			eviscerând
past participle			eviscerat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	eviscerez	eviscerezi	eviscerează	eviscerăm	eviscerați	eviscerează
	imperfect	evisceram	eviscerai	eviscera	evisceram	eviscerați	eviscerau
	simple perfect	eviscerai	eviscerași	evisceră	eviscerarăm	eviscerarăți	eviscerară
	pluperfect	eviscerasem	evisceraseși	eviscerase	evisceraserăm	evisceraserăți	evisceraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să eviscerez	să eviscerezi	să eviscereze	să eviscerăm	să eviscerați	să eviscereze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		eviscerează			eviscerați
	negative		nu eviscera			nu eviscerați

Spanish

Verb

eviscera

1. inflection of eviscerar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative