florint

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Catalan[edit]

Verb[edit]

florint

  1. gerund of florir

Romanian[edit]

Noun[edit]

florint m (plural florinți)

  1. Obsolete form of florin.

Declension[edit]

References[edit]

  • florint in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN