gurăi

Romanian

Etymology

From gură +‎ -ăi.

Verb

a gurăi (third-person singular present gurăie, past participle gurăit) 4th conj.

1. to cry (about birds)

Conjugation

    conjugation of gurăi (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a gurăi
gerund			gurăind
past participle			gurăit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	gurăi	gurăi	gurăie	gurăim	gurăiți	gurăie
	imperfect	gurăiam	gurăiai	gurăia	gurăiam	gurăiați	gurăiau
	simple perfect	gurăii	gurăiși	gurăi	gurăirăm	gurăirăți	gurăiră
	pluperfect	gurăisem	gurăiseși	gurăise	gurăiserăm	gurăiserăți	gurăiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să gurăi	să gurăi	să gurăie	să gurăim	să gurăiți	să gurăie
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		gurăie			gurăiți
	negative		nu gurăi			nu gurăiți

References

• gurăi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN