From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From ințură + -ică.
ințurică f (uncountable)
- diminutive of ințură
Declension[edit]
declension of ințurică (singular only)
|
singular
|
f gender
|
indefinite articulation
|
definite articulation
|
nominative/accusative
|
(o) ințurică
|
ințurica
|
genitive/dative
|
(unei) ințurice
|
ințuricei
|
vocative
|
ințurică, ințurico
|
References[edit]
- ințurică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN