lăți

See also: lati, latí, Läti, l-ați, and låti

Romanian

Etymology

From lat; also possibly from a Vulgar Latin *latīre, from Latin latēscere, present active infinitive of latēscō.

Verb

a lăți (third-person singular present lățește, past participle lățit) 4th conj.

1. to widen, broaden
2. to spread, extend, dilate

Conjugation

    conjugation of lăți (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a lăți
gerund			lățind
past participle			lățit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	lățesc	lățești	lățește	lățim	lățiți	lățesc
	imperfect	lățeam	lățeai	lățea	lățeam	lățeați	lățeau
	simple perfect	lății	lățiși	lăți	lățirăm	lățirăți	lățiră
	pluperfect	lățisem	lățiseși	lățise	lățiserăm	lățiserăți	lățiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să lățesc	să lățești	să lățească	să lățim	să lățiți	să lățească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		lățește			lățiți
	negative		nu lăți			nu lățiți

Related terms

• lățime

See also

• lărgi
• întinde