landmearce
From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation
Jump to search
Old English[edit]
Pronunciation[edit]
- IPA(key): /ˈlɑndˌmæ͜ɑr.ke/, [ˈlɑndˌmæ͜ɑrˠ.ke]
landmearce
- inflection of landmearc:
- nominative plural
- accusative singular/plural
- genitive/dative singular