loculeț
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]loculeț n (plural loculețe)
- diminutive of loc
Declension
[edit]Declension of loculeț
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) loculeț | loculețul | (niște) loculețe | loculețele |
| genitive/dative | (unui) loculeț | loculețului | (unor) loculețe | loculețelor |
| vocative | loculețule | loculețelor | ||