manierat
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From manieră + -at. Calque of French maniéré.
Adjective[edit]
manierat m or n (feminine singular manierată, masculine plural manierați, feminine and neuter plural manierate)
Declension[edit]
Declension of manierat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | manierat | manierată | manierați | manierate | ||
| definite | manieratul | manierata | manierații | manieratele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | manierat | manierate | manierați | manierate | ||
| definite | manieratului | manieratei | manieraților | manieratelor | |||
Swedish[edit]
Adjective[edit]
manierat