necesitate
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French nécessité, from Latin necessitas.
Pronunciation[edit]
Noun[edit]
necesitate f (plural necesități)
Declension[edit]
Declension of necesitate
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) necesitate | necesitatea | (niște) necesități | necesitățile |
| genitive/dative | (unei) necesități | necesității | (unor) necesități | necesităților |
| vocative | necesitate, necesitateo | necesităților | ||
Further reading[edit]
- necesitate in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)
Spanish[edit]
Verb[edit]
necesitate
- second-person singular voseo imperative of necesitar combined with te