prăznui
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from Old Church Slavonic праздьновати (prazdĭnovati), from праздьнъ (prazdĭnŭ), from Proto-Slavic *porzdьnъ.
Verb[edit]
a prăznui (third-person singular present prăznuiește, past participle prăznuit) 4th conj.
- (dated, colloquial) to celebrate (especially religious feasts)
Conjugation[edit]
conjugation of prăznui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a prăznui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | prăznuind | ||||||
| past participle | prăznuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | prăznuiesc | prăznuiești | prăznuiește | prăznuim | prăznuiți | prăznuiesc | |
| imperfect | prăznuiam | prăznuiai | prăznuia | prăznuiam | prăznuiați | prăznuiau | |
| simple perfect | prăznuii | prăznuiși | prăznui | prăznuirăm | prăznuirăți | prăznuiră | |
| pluperfect | prăznuisem | prăznuiseși | prăznuise | prăznuiserăm | prăznuiserăți | prăznuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să prăznuiesc | să prăznuiești | să prăznuiască | să prăznuim | să prăznuiți | să prăznuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | prăznuiește | prăznuiți | |||||
| negative | nu prăznui | nu prăznuiți | |||||
Further reading[edit]
- prăznui in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)