răscroitură
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
răscroitură f (plural răscroituri)
Declension[edit]
Declension of răscroitură
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) răscroitură | răscroitura | (niște) răscroituri | răscroiturile |
| genitive/dative | (unei) răscroituri | răscroiturii | (unor) răscroituri | răscroiturilor |
| vocative | răscroitură, răscroituro | răscroiturilor | ||