recâștiga
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a recâștiga (third-person singular present recâștigă, past participle recâștigat) 1st conj.
- to regain
Conjugation[edit]
conjugation of recâștiga (first conjugation, no infix)
| infinitive | a recâștiga | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | recâștigând | ||||||
| past participle | recâștigat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | recâștig | recâștigi | recâștigă | recâștigăm | recâștigați | recâștigă | |
| imperfect | recâștigam | recâștigai | recâștiga | recâștigam | recâștigați | recâștigau | |
| simple perfect | recâștigai | recâștigași | recâștigă | recâștigarăm | recâștigarăți | recâștigară | |
| pluperfect | recâștigasem | recâștigaseși | recâștigase | recâștigaserăm | recâștigaserăți | recâștigaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să recâștig | să recâștigi | să recâștige | să recâștigăm | să recâștigați | să recâștige | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | recâștigă | recâștigați | |||||
| negative | nu recâștiga | nu recâștigați | |||||