scâncit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of scânci.
Noun
[edit]scâncit n (uncountable)
Declension
[edit] declension of scâncit (singular only)
| singular | ||
|---|---|---|
| n gender | indefinite articulation | definite articulation |
| nominative/accusative | (un) scâncit | scâncitul |
| genitive/dative | (unui) scâncit | scâncitului |
| vocative | scâncitule | |
Verb
[edit]scâncit (past participle of scânci)
- past participle of scânci