sfărâmătură
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
sfărâmătură f (plural sfărâmături)
Declension[edit]
Declension of sfărâmătură
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) sfărâmătură | sfărâmătura | (niște) sfărâmături | sfărâmăturile |
| genitive/dative | (unei) sfărâmături | sfărâmăturii | (unor) sfărâmături | sfărâmăturilor |
| vocative | sfărâmătură, sfărâmăturo | sfărâmăturilor | ||