stârnire
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
stârnire f (plural stârniri)
Declension[edit]
Declension of stârnire
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) stârnire | stârnirea | (niște) stârniri | stârnirile |
| genitive/dative | (unei) stârniri | stârnirii | (unor) stârniri | stârnirilor |
| vocative | stârnire, stârnireo | stârnirilor | ||