coborî
Jump to navigation
Jump to search
See also: cobori
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Unknown. Probably from an older pogorî, from Proto-Slavic *pogorъ.
Pronunciation[edit]
Verb[edit]
a coborî (third-person singular present coboară, past participle coborât) 4th conj.
- to descend, dismount, alight
- Antonym: urca
- to lower, reduce
- Antonym: ridica
- to get off
- Autobuzul a oprit, dar nimeni nu a coborât.
- The bus stopped, but no one got out.
Conjugation[edit]
conjugation of coborî (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a coborî | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | coborând | ||||||
| past participle | coborât | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | cobor | cobori | coboară | coborâm | coborâți | coboară | |
| imperfect | coboram | coborai | cobora | coboram | coborați | coborau | |
| simple perfect | coborâi | coborâși | coborî | coborârăm | coborârăți | coborâră | |
| pluperfect | coborâsem | coborâseși | coborâse | coborâserăm | coborâserăți | coborâseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să cobor | să cobori | să coboare | să coborâm | să coborâți | să coboare | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | coboară | coborâți | |||||
| negative | nu coborî | nu coborâți | |||||
Synonyms[edit]
Derived terms[edit]
Further reading[edit]
- coborî in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)